Deşi la nivel local există potenţial pentru dezvoltarea unor baze de agrement şi a agroturismului până în prezent nu au existat investitori interesaţi de acest domeniu.
Obiective turistice:
Lunca Prutului

Lunca Prutului cu flora şi fauna specifice, precum şi luciul de apă existent oferă posibilitaţi de atragere de turişti pentru agrement, pescuit sportiv şi vânătoare.

Biodiversitatea comunei Fălciu

Păşunile şi fâneţurile naturale reprezintă 16,22% din suprafaţa totală şi sunt, în majoritatea lor în zona inundabilă a râului Prut şi pe terenuri în pantă, supuse eroziunii şi degradării. Tot în lunca râului Prut întâlnim suprafeţe, relativ mici, de vegetaţie forestieră specifică: plop, salcie, tufărişuri etc.

Pe teritoriul comunei Fălciu, sunt amenajate perdele de protecţie în suprafaţă de aproximativ 50 ha, la care se adaugă zonele verzi din curţile cetăţenilor, instituţiilor publice şi de pe marginea căilor de acces.

Cadrul natural al comunei Fălciu este caracterizat de colinele Fălciului , lunca râului Prut

şi bălţile aferente acestui râu. Flora şi fauna sălbatică întâlnită prezintă o bogata valoare

biologică, estetică, genetică şi este specifică bioregiunii geografice de stepă.

În vederea implementării directivelor europene, Directiva Habitate (92/43/EEC) privind conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice şi Directiva Păsări (79/409/EEC) privind conservarea păsărilor sălbatice, a fost constituită Reţeaua Ecologică Europeană Natura 2000.

Reţeaua Ecologică Europeană Natura 2000 este compusă din situri desemnate pe criterii pur ştiinţifice, care creează un lanţ al locurilor din Europa, unde diferenţele dintre climă, sol, topografie şi influenţele antropice au creeat o mare varietate a habitatelor naturale şi semi-naturale, cu o multitudine de specii de plante, animale sau păsări şi este compusă din situri de importanţa comunitara (SIC) şi situri de protecţie avifaunistică (SPA).

În comuna Fălciu, conform directivelor europene, a fost inclus în aceasta reţea situl Râul Prut (SCI).

Râul Prut este un sit de importanţă comunitară, declarat conform Directivei Habitate. Acest sit se găseşte de-a lungul râului Prut în judeţele Vaslui şi Iaşi, cu o suprafaţă totală de 12491,9 ha. La nivelul comunei Fălciu, 13% din suprafaţa comunei se afla în acest sit. „Râul Prut” este situat între malul drept a râului Prut şi digul de apărare împotriva inundaţiilor, dar şi în bălţile din sudul localităţii Falciu, precum si în balta Bârzica Mică, V. Mihălceni de la Rânzesti, până în drumul naţional 24 A.

În lunca râului Prut se găsesc un număr de 5 habitate din legislaţia europeană:

• Lacuri naturale eutrofice cu Magnopotamion or Hydrocharition - Natural euthrophic lakes with Magnopotamion or Hydrocharition
• Iazuri şi lacuri naturale distrofice - Natural dystrophic lakes and ponds
• Râuri cu bancuri de argilă, vegetaţie de Chenopodion spp. şi Bidention spp.- Rivers with muddy banks with Chenopodion rubri p.p. and Bidention p.p. vegetation
• Comunităţi de ierburi înalte hidrofile din zone de câmpie si munte - Hydrophilous tall herb fringe communites of plains and of the montane to alpine levels
• Depresiuni cu pajişti - Lowland haz meadows

În habitatele sitului “Râul Prut” este găsesc specii precum iarba broaştelor (Hydrocharis morsus – ranae), peştişoară (Salvinia natans), trifoiaş de baltă (Marsilea quadrifolia) şiurzică (Utricularia vulgaris), formând fitocenoze compacte, dar reduse ca dimensiuni în locuri adăpostite.

Biodiversitatea floristică a luncii râului Prut este întregită şi de vegetaţia demlaştină, iar în acest sens se pot întâlni specii, cum ar fi: dintele lupului (Bidens tripartita), spanac alb (Chenopodiumpolyspermum), galbenă (Rorippa austriaca),tătăneasă (Symphytum officinale) şi măcriş(Rumex palustris). Dintre plantele mai scunde, putem aminti: coada vulpii (Alopecurus aequalis),mentă sălbatică (Mentha arvensis), tămâioară (Chenopodium botrys),bolgări(Ranunculus sceleratus), etc.

În bălţile aferente râului Prut cu ape puţin profunde (0,5-2m) sicu conţinut redus de substanţe nutritive se dezvoltă specii specifice acestora , ca: nufărul alb (Nymphaea alba), cornaci (Trapa natans), plutica ( Nymphoides peltata) şi broscăriţă (Potamogeton natans).

Pe lăcoviştile slab salinizate, din lunca Prutului, apare în cantitate apreciabilă de coada vulpii arundinaceus (Alopecurus (ventricosus) arundinaceus), dar şi vegetaţiei care atinge înălţimea de 35 – 40 cm, dintre care cele mai reprezentative sunt: firuţa (Poa pratensis), păiuş (Festuca pratensis), golomăţ (Dactylis glomerata), iarba câmpului (Agrostis stolonifera), coada vulpii (Alopecurus pratensis), pipirig (Juncus effusus) şi trifoi (Trifolium pratense).

Din toate speciile de plante prezente în situl “Râul Prut”, 15 specii sunt protejate şi importante pentru biodiversitatea U.E.

În păpurişul băltilor Barzica Mica si V. Mihalceni se pot intalni specii de pasari ca: buhai de baltă (Botaurus stellaris), chirighiţă cu obraz alb (Chlidonias hybridus), barză albă (Ciconia ciconia), lebădă de iarnă (Cygnus cygnus), egretă mare (Egretta alba), egretă mică (Egretta garzetta), stârc pitic (Ixobrychus minutus) ,stârc de noapte (Nycticorax nycticorax), etc. , iar în zăvoaiele râului Prutse găsesc: dumbrăveancă (Coracias garrulus), ciocănitoare de grădină (Dendrocopos syriacus), ciocănitoare neagră (Dryocopus martins), muscar gulerat (Ficedula albicolis), sfrâncioc roşiatic (Lanius collurio) si sfrâncioc cu fruntea neagră (Lanius minor).

47 specii de pasari, specifice zonelor umede sunt specii protejate si trebuiesc supuse unor masuri de conservare adecvate, conform Directivei Pasari (79/409/EEC).

Totodata, conform Directivei Habitate (92/43/EEC) în acest sit sunt protejate: vidra (Lutra lutra), broasca ţestoasă de lac (Emys orbicularis) dar şi 3 specii de peşti: avatul (Aspius aspius), zârluga (Cobitis taenia)şi vârlarul (Misgurnus fossilis).